Putem să scăpăm de chimicalele din textile prin spălare?

O întrebare pe care poate ți-ai pus-o la un moment dat: oare chimicalele din textile nu se pot curăța cumva pentru ca materialul să rămână sigur precum unul organic? Pare foarte posibil și lucrurile ar fi grozave dacă răspunsul ar fi DA. Dar haide să analizăm puțin pentru că este interesant.

Eu îți propun să ne imaginăm un tricou cu un imprimeu obișnuit, din bumbac. Chimicalele toxice din tricoul nostru din bumbac convențional (vs.cel organic) care nu pot fi spălate provin din:
1. pesticidele și ierbicidele aplicate recoltelor înainte de culegere;
2. vopselurile, cernelurile pentru imprimeuri și alte chimicale folosite în procesul de fabricare al tricoului.

Pesticidele. Cultivarea bumbacului convențional implică folosirea unor cantități impresionante de astfel de substanțe. Ele sunt absorbite de rădăcinile și frunzele plantelor dar cele mai multe au un timp de înjumătățire de mai puțin de 4 zile înainte de a fi degradate. Deci da, pesticidele se găsesc în plante dar în timp ele se descompun și cantitatea ce se regăsește în orice balot de fibre depinde mult de momentul stropirii și al recoltării.

organic_chart_02

Cromatografia cu gaz indică fără echivoc că pesticidele utilizate în mod curent la recolte se regăsesc și în fibre. De exemplu: hexaclorobenzen, aldrin sau DDT. Uită-te puțin la profilul acestor substanțe ca să te convingi cât sunt de periculoase. Iar, cu timpul și pe măsură ce fibrele de bumbac se degradează, aceste chimicale reziduale sunt eliberate.

Nu există studii care să evalueze dacă pesticidele pot fi eliminate din fibrele brute prin spălare, dar am găsit un studiu care analizează dacă toxinele pot fi eliminate din haine (produsul finit) prin spălare. Nu uita: acest studiu, ca și altele, a fost făcut pe hainele de protecție purtate de muncitorii care aplică pesticidele – deci fibrele se află PE fibre și nu ÎN ele. Concluziile au fost că, după 6 spălări la mașina automată, procentul de pesticide care au rămas în bumbac a fost între 1% și 42%.

Totuși, cel mai mare rău pe care chimicalele îl fac este asupra mediului înconjurător – apa și solul.
O recomandare ar fi ca, dacă vrei să eviți pesticidele cu care sunt stropite recoltele de bumbac, să nu consumi uleiul din semințe de bumbac mai degrabă decât nu te îmbraci cu fibrele fiindcă ingerăm mai mult din recolte decât purtăm.

Înainte de a merge mai departe, haide să vedem dacă bumbacul organic procesat convențional este sigur pentru a fi utilizat. Nu chiar. Sunt atât de multe chimicale folosite în procesul de producție al materialelor, inclusiv detergenți, înălbitori, balsamuri și multe altele încât materialul final este un cocktail de chimicale care, ca și gramaj, reprezintă cel puțin 10% din greutatea totală. Iar multe dintre ele s-a dovedit că sunt nocive pentru om.

Și ajungem la punctul 2: chimicalele din procesul de fabricare al materialelor.
Așadar, având în vedere paragraful anterior, substanțele folosite în procesul convențional de prelucrare al fibrelor de bumbac organic fac pesticidele să pară o joacă prin comparație.
Dacă luăm în considerare noile reglementări pe care GMO le-a impus privind cantitatea de chimicale maxim admisă pentru cultivarea recoltelor de bumbac convențional, pentru 450 grame bumbac sunt admise acum 80 grame de pesticide comparativ cu 1990 când limita era de 128 grame. Deci pentru a produce suficiente fibre pentru a realiza o bucată de material de 11 kg, ar fi necesare numai 2 kilograme de pesticide, fertilizatori și insecticide. Însă procesarea fibrelor în material necesită între 1.1 și 11.3 kg de chimicale. Dacă luăm în considerare o valoare medie, aceasta ar fi de 5.6 kg de chimicale necesare procesării – adică de 3 ori mai multe decât pentru a produce fibrele!

Sunt peste 2,000 de chimicale folosite în mod curent în industria textilă, multe dintre ele atât de toxice încât sunt interzise în alte produse. Iar acest cocktail este folosit atât pentru procesarea bumbacului organic cât și a celui convențional. Fibrele sunt, așadar, numai primul pas în procesul de producție al unei haine. Deci, asigură-te că îți cumperi fibre organice care sunt și procesate organic! Un produs realmente organic este cel certificat de o a treia parte: de exemplu, GOTS (Global Organic Textile Standards).

Materialele – chiar și cele realizate din fibre organice (cum ar fi bumbacul organic sau lâna organică), dacă sunt fabricate în mod convențional și nu respectă reglementările GOTS, conțin chimicale foarte periculoase ca formaldehidă, coloranți azoici, dioxină sau metale grele. Unele dintre aceste chimicale sunt reziduri ale procesului de producție, altele sunt adăugate pentru a îi conferi hainei anumite proprietăți cum ar fi: culoare, moliciune, rigiditate, rezistență la șifonare etc.. Iar rolul acestor chimicale este să facă ceva și o fac bine. Nu sunt făcute să iasă la spălat. Coloranții, de exemplu, sunt vopseluri “reactive la fibră” pentru că se leagă chimic de moleculele fibrei pentru a nu putea fi eliminate. Așadar, componentele chimice ale hainei tale sunt acolo atâta timp cât există culoarea. La fel și metalele grele, componentă a vopselurilor.

wastewater2

Iar aceste chimicale se găsesc în textilele care ne înconjoară. Studiile au arătat că în organismul nostru se găsesc dioxine (cum ar fi 75 policlorurați dibenzo-p-dioxine (PCDD) și 135 policlorurați dibenzofurani (PCSF)) care se regăsesc în hainele noi în concentrații mai mici sau foarte mari – până la 300ng/g.

Dar cum ajung substanțele din textile în corpul nostru?
Pielea este cel mai mare organ al corpului și este puternic permeabilă. Deci absorbția prin piele este o cale. Altă cale este inhalarea chimicalelor (dacă sun volatile – iar dacă se evaporă , fiecare are o rată diferită de evapoarare, de la câteva minute la săptămâni sau ani).
O a treia cale: imaginează-ți particule microscopice de material care se desprind de fiecare data când folosim un prosop, ne așezăm pe o canapea sau ne îmbrăcăm. Aceste particule microscopice zboară prin aer și apoi le inspirăm sau ingerăm. Sau cad pe podelele din casă, se amestecă cu praful iar oamenii sau animalele, mai ales copiii mici și animalele, continuă să le inhaleze sau ingereze.

Din păcate, legislația care există în ceea ce privește chimicalele nu interzice utilizarea celor periculoase iar industria textilă în particular nu are voci suficient de puternice pentru a milita pentru o schimbare. Este o industrie complexă și foarte fragmentată și depinde de consumatori să le ceară companiilor să își schimbe politicile.

Vestea bună este că există alternative! Căutați haine certificate GOTS! Cereți textile sigure!

Bibliografie:
(1)  “Degradation of Pesiticides on Plant Surfaces amd It’s prediction – a case study of tea leaves”, Zongmao, C and Haibin, W., Tea Research Institute, Chinese Academy of Agricultural Sciences, Zhejiang, China.  http://www.springerlink.com/content/vg5w5467743r5p41/

(2) “Extraction of Residual Chlorinated Pesticides from Cotton Matrix, El-Nagar, Schantzet.al, Journal of Textile and Apparel, Technology and management,  Vol 4, Issue 2, Fall 2004

(3)  Archives of Environmental Contamination and Toxicology 1992  (23, 85-90)

(4) Laucasse and Baumann,  Textile Chemicals: Environmental Data and Facts, Springer, New York, 2004, page 609.

(5) “Dioxins and Dioxin-Like Persistent Organic Pollutants in Textiles” Krizanec, B and Le marechal, Al, Faculty of Mechanical Engineering, Smetanova 17, SI-2000, Maribor, Slovenia, 2006; hrcak.srce.hr/file/6721

Articolul original: https://oecotextiles.wordpress.com/2010/11/10/how-to-get-rid-of-chemicals-in-fabrics-hint-trick-question/

Anda

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Abonează-te la newsletter-ul Bebe Ghi